ce Fantastic e in Plastic

train to Wherever

view finder.Still searching.

laid

human bugs

summer.End.

& my favourite flower

Between Smiles & Flowers

Later Edit:


-------------------------------------------------------------------------------------------------

Clujul. Nu pot sa spun ca este un oras cu deosebite frumuseti. La o prima vedere mi-a adus aminte un pic de Viena, o versiune mai romatioasa, mai colorata. Exista cele doua catedrale intre care se desfasoara centrul istoric, cu nelipsita strada unde abunda cafenelele mai mult sau mai putin pe gustul meu siii.......cam atat.

Aa, da!! Si gradina botanica – cea mai mare din tara. Ce-i drept am ajuns prea tarziu s-o vizitez pe de-a intregul – serele erau inchise. Totusi diversitatea lalelelor abia desfacute mi-a furat privirea ceva mai multa vreme decat as fi crezut. Erau atat de pline, de zvelte....imi venea sa le musc.

Orasul nu m-a impresionat prea tare arhitectural dar, oamenii !! oamenii!! Iti devin instant foarte dragi. Sunt suficiente cateva priviri, zambete si aproape ca n-ai vrea sa te mai desparti de ei. Sunt relaxanti, relaxati si deosebit de prietenosi….dubios de prietenosi !

Insa ceva din toata amabilitatea asta care le iese prin pori, te tine la distanta. Ajungi sa devii curios si te intrebi “ce se afla dincolo de atatea zambete?” ....intrigant....

Dar “atmosfera“ e destul de catchy.

Textures & Colours

as I WANT to see it

Plecat la Sibiu, stat 3 zile, simtit orasul numai intr-o seara.

Si asta pentru ca este capricios, pretinde ceva mai multa atentie si cel mai important, rabdare!

La inceput ma respingea “Sibiul Cultural”, varuit peste noapte doar in “centru”, ticsit de turisti “europeni” si copii goi care se balacesc zgomotos in fantana arteziana – principala atractie din Piata Mare. Insa, dupa mai multe ore de incapatanare si spus in sine “nu, nu poate fi doar atat”, am inceput sa capat incredere in el si treptat, s-a abandonat.

Strazi inguste, pietruite de multa vreme, pereti colorati scorojiti, latrat de caini singuratici, vitrine vechi si prafuite, uitat in casele oamenilor prin ferestrele joase, auzit vorbele de dinainte de culcare si televizoare bazaind ceva motait cu reflexe de lumini albastre pe pereti.

Sibiului asta, not-so-cultural, ii multumesc! Mi s-a dat iar eu am luat ce mi-a trebuit.

UnderWorld

WHEN THE DARK IS SHINING